Ministrul agriculturii, Florin Barbu, a solicitat Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor verificarea cărnii de porc provenite din import, în contextul riscului de transmitere a pestei porcine africane.
Cifra care descrie problema
Potrivit datelor comunicate, România inspectează în prezent doar 2–3% din carnea importată, procent explicat prin capacitatea limitată de control. Restul cantităților intră pe piață în baza documentelor de însoțire și a garanțiilor date de autoritățile din statul de origine.
Ce înseamnă în practică
Controlul la import nu este o formalitate administrativă. El presupune verificarea documentelor, examinarea fizică a transporturilor, prelevarea de probe și, acolo unde este cazul, reținerea mărfii până la primirea rezultatelor de laborator. Fiecare dintre aceste etape consumă timp de lucru al personalului din posturile de inspecție la frontieră și capacitate de analiză a laboratoarelor.
Un procent de verificare de 2–3% nu descrie o lipsă de rigoare, ci raportul dintre volumul de marfă care traversează frontiera și numărul de oameni disponibili să o verifice.
Problema de fond
Discuția despre controlul la import se întoarce, inevitabil, la personal: câți inspectori sunt încadrați în posturile de inspecție la frontieră, cu ce dotare lucrează, cât de repede pot da laboratoarele un rezultat și cum sunt remunerați acești oameni în raport cu răspunderea pe care o poartă.
Sunt exact temele pe care Federația Sindicală a Veterinarilor din România le-a susținut, de-a lungul timpului, în negocierile cu administrația sanitar-veterinară.
Sursa: AGERPRES. Materialul este o informare pentru membrii federației și reia date publicate în presă; nu reprezintă o poziție oficială a Biroului Executiv.